PROGRES.
SCHIMBĂRI DE PARADIGMĂ #4 /
VISELE INFRASTRUCTURII / INFRASTRUCTURA VISELOR
26 – 27 NOIEMBRIE 2022
Palatul Ștefania – Piața Romanilor nr. 1 (fostul Magazin Alimentar)
Curatori: Stefan Tiron, Gabriele de Setta
Brusc treziţi din visul unei modernităţii care tinde să se surpe peste tot în jurul nostru, încercăm să înțelegem care a fost infrastructura care a întreținut acest vis și care azi pare din ce în ce mai fragilă și dificil de întreținut.
Abandonul sau sabotarea infrastructurilor existente și viitoare merge mână în mână cu escapismul buncărelor de lux și planul unei decolări megalomane, nu numai rupte complet de realitatea terestră, dar şi deseori inspirată de fantezii „longtermiste”, care atribuie un risc calculabil salvării şi extincţiei speciei umane şi care anima astăzi dezbaterile şi iniţiativele fondatorilor Big Tech.
Efortul acesta predictiv care este strâns ancorat de încercarea de a nega și de a lăsa totul în urmă sau pe seama Sudului Global, externalizând și ignorând dezastrele produse sau cel mult profitând de volatilitatea crescândă a vieţii contemporane, are în sine o notă de ireal, de vis sau reverie deşartă și autoamagire.
Absenţa planului sau a infrastructurii visate aproape că ne face să bănuim că nu e vorba doar de o nepotrivire, ci de o legătură intimă între visele şi coșmarurile infrastructurii şi incapacitatea noastră crescândă de a întâmpina şi a preveni ce ne aşteaptă. Dacă nu vrem să oferim false soluţii, trebuie să credem în posibilitatea unor alianţe infrastructurale nevisate sau abandonate și nefăcute, care s-ar putea să existe în visul altuia lăsat de izbeliște pe un pământ nelocuibil. Rămâne încă de văzut dacă între timp ne putem confrunta cu realizarea târzie a faptului că vom trăi cu ochii deschiși într-un vis care nu ne aparţine.
De când Timişoara a făcut primii paşi în direcția Revoluţiei Industriale, ea s-a aflat de la început în avangarda industrializării cu infrastructuri de transport, sisteme publice de iluminat, vaste retele de transport public, sindicate și asociaţii muncitoreşti. În epoca socialistă a adăpostit atât combinate chimice cât şi inovaţii precum MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timișoara), primul calculator alfanumeric universitar din România care a “visat” și calculat viitorul secolului XX. Cu MECIPT-1 s-a proiectat cupola pavilionului expoziţional Romexpo și barajul Vidraru realizat în 1965 pe răul Argeş, inclusiv noua reţea de apa din Arad. Ca peste tot în blocul de Est, după 1989 vestigiile bănățene industriale au fost rapid canibalizate, abandonate şi spulberate. Azi în secolul XXI, ele au fost transformate parţial sau înlocuite de incubatoare de start-up-uri, parcări şi business park-uri, locuri unde acum se visează cu frenezie un viitor speculativ, profund inegal & rapid monopolizabil.
A fost timpul „Spaţiilor în Aşteptare” însă şi mai mult al „Infrastructurilor în Aşteptare”. Ca în multe alte locuri de pe planetă Timişoara trăiește dereglemetarea și financiarizarea rapidă a economiei, a societăţii şi a resurselor ei de bază – în absenţa unor proiecte de infrastructură și geoinginerie planetare majore, aflându-se departe de proiecte de amploare precum Road & Belt Inițiative și Visul Chinezesc, iniţiative care şi ele tind să se clatine în faţa tensiunilor geopolitice.
Ca parte din Paradigm Shift, printr-o serie de prezentări, invocaţii, discuții libere și schimburi de idei, proiectul Visele Infrastructurii / Infrastructura viselor îşi propune sondarea acestor vise colective planetare încercând să surprindă lipsa perspectivei de anvergură cât și coșmarurile care se profilează.
DETALII DESPRE PROGRAM
https://www.simultan.org/ro/progres-schimbari-de-paradigma-2022/
Inițiat de Asociația Simultan în 2020, proiectul Progres. Schimbări de Paradigmă propunea să reflecteze asupra istoriei și patrimoniului industrial din Timișoara, printr-un proces de cercetare artistică și diferite acțiuni și intervenții artistice.
Un proiect dezvoltat de SIMULTAN.org, parte a programului – Lumini captivante – Timișoara 2023
Finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.